Ideea unei săptămâni de lucru de patru zile, cu trei zile libere, câștigă tot mai mult teren la nivel global, transformându-se dintr-o idee îndrăzneață într-o alternativă viabilă la modelul tradițional de cinci zile de muncă. Pe măsură ce companiile din întreaga lume experimentează acest nou format, rezultatele sugerează beneficii semnificative atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Te-ai întrebat vreodată cum ar putea funcționa un astfel de program în România, o țară cu o cultură organizațională destul de rigidă și un cadru legislativ distinct? Și noi la fel. De aceea, am adunat în rândurile de mai jos mai multe informații care explică cum anume s-ar traduce acest concept idealist în realitatea în care weekendurile ar avea trei zile, în loc de două.
Ce implică, mai exact, organizarea unei săptămâni de lucru de patru zile?
Săptămâna de lucru de patru zile implică, în mod tipic, reducerea numărului de zile lucrătoare de la cinci la patru, fără o diminuare a salariului sau a volumului de muncă. Modelul cel mai popular, testat deja în multe companii din lume, folosește formula de „100:80:100”. Adică 100% din salariu pentru 80% din timp, cu menținerea a 100% din productivitate. Acest lucru se realizează, de obicei, prin optimizarea proceselor, eliminarea ședințelor inutile și o concentrare sporită asupra sarcinilor cu un impact major. Scopul nu este pur și simplu să lucrezi mai puțin, ci să lucrezi mai inteligent și mai eficient, cu recompensa unei zile libere în plus pe săptămână.
Altfel spus, programul de patru zile de lucru pe săptămână nu este altceva decât o invitație la inovație în modul în care abordăm munca. Prin lucrul mai inteligent, organizațiile și angajații pot obține rezultate similare sau chiar superioare, într-un interval de timp mai scurt, eliberând astfel o zi suplimentară de muncă, ce poate fi folosită pentru refacere, dezvoltare personală sau petrecerea timpului cu familia și prietenii. Sună bine, nu-i așa? Hai să vedem, în continuare, ce avantaje ar aduce acest tip de organizare a timpului de lucru dintr-o săptămână.
Beneficii ale unui program de patru zile de lucru pe săptămână
Studiile și proiectele pilot desfășurate la nivel mondial au scos la iveală o serie de beneficii concrete ale săptămânii de lucru de patru zile, care cresc atât bunăstarea angajaților, cât și performanța organizațională. Concret, s-a observat o îmbunătățire a bunăstării angajaților care au parte de weekenduri de trei zile. Participanții la studii au raportat o reducere semnificativă a stresului, a epuizării, a oboselii și a conflictelor de la muncă sau din familie. S-a observat și o îmbunătățire a sănătății mintale și fizice a lor și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
În plus, contrar temerilor inițiale, productivitatea angajaților care stau la lucru doar patru zile pe săptămână a rămas stabilă sau chiar a crescut, în majoritatea cazurilor. Angajații, având la dispoziție un timp efectiv mai scurt pe care îl dedică muncii, devin mai concentrați și mai motivați să își îndeplinească sarcinile mult mai rapid. Rapoartele 4 Day Week Global indică faptul că un program condensat încurajează indivizii să prioritizeze sarcinile și să elimine activitățile care consumă timp inutil, ceea ce se traduce printr-o concentrare sporită și o productivitate îmbunătățită.
Tot studiul 4 Day Week Global a arătat o scădere de 65% a absenteismului și o reducere de 57% a fluctuației de personal în companiile participante. Oamenii sunt mai puțin predispuși să își ia concediu medical sau să plece de la un loc de muncă care le oferă un echilibru mai bun între muncă și viață personală.
Ce e și mai important este că multe companii au înregistrat economii la costuri, cum sunt facturile la utilități sau întreținerea birourilor, și, surprinzător, o creștere a veniturilor. Companiile participante la studiile pilot 4 Day Week Global au raportat o creștere a veniturilor pe parcursul perioadei de testare.
Ce țări au beneficiat de programul de patru zile de lucru pe săptămână?
Numeroase țări au experimentat deja programul de lucru de patru zile, oferind studii de caz relevante. Printre acestea, se numără și:
Islanda
Islanda este adesea citată ca un exemplu de succes de reorganizare a zilelor lucrătoare de la nivelul unei săptămâni. Între 2015 și 2019, au avut loc două studii pilot ample, inițiate de autoritățile locale din Reykjavik și de guvernul național, implicând peste 2.500 de angajați din diverse sectoare. Rezultatele au fost uimitoare: productivitatea a rămas constantă sau chiar a crescut, iar bunăstarea angajaților a înregistrat îmbunătățiri semnificative, inclusiv reducerea stresului și a epuizării. Această experiență a condus la adoptarea pe scară largă a orelor de lucru reduse. Aproape 90% din forța de muncă islandeză lucrează acum la un număr redus de ore (aproximativ 36 de ore pe săptămână) fără diminuarea salariilor. Mai mult, a existat un impact pozitiv asupra egalității de gen, bărbații asumându-și mai multe responsabilități domestice și parentale.
Marea Britanie
Marea Britanie a găzduit cel mai mare studiu pilot privind săptămâna de lucru de patru zile, implicând 61 de companii și aproximativ 2.900 de angajați, între iunie și decembrie 2022. Coordonat de 4 Day Week Global, Autonomy și cercetători de la University of Cambridge și Boston College, studiul a relevat rezultate impresionante:
- 92% dintre companii au decis să continue cu programul de patru zile, 18 dintre ele făcându-l permanent.
- Bunăstarea angajaților s-a îmbunătățit considerabil: 39% dintre angajați s-au simțit mai puțin stresați, iar 71% au raportat niveluri reduse de epuizare.
- Fluctuația de personal a scăzut cu 57%, iar absenteismul a fost și el redus.
- Veniturile companiilor au rămas, în general, stabile, unele raportând o creștere medie de 35% față de anii precedenți.
Danemarca
Deși Danemarca nu are o săptămână de lucru oficială de patru zile, cultura sa de lucru oferă un model de inspirație prin principiile de flexibilitate și încredere. Săptămâna standard de lucru în Danemarca este de 37 de ore, iar angajații părăsesc birourile la timp (adesea până la ora 16:00-17:00) pentru a-și dedica timpul vieții personale și familiale. Expresia „frihed under ansvar” (libertate cu responsabilitate) descrie perfect acest stil danez, unde angajații sunt împuterniciți să își gestioneze timpul și sarcinile, bucurându-se de încrederea deplină a angajatorilor.
Iar rezultatele acestei abordări nu întârzie să apară. Danezii se numără printre cei mai eficienți lucrători din Europa, dar nu trăiesc doar pentru a munci. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală este esențial în rândul lor. În plus, în ciuda orelor de lucru relativ scurte, Danemarca se clasează printre țările cu cea mai mare productivitate din lume, mai exact, a treia în Europa. Iar asta se datorează unei culturi a muncii inteligente, a valorificării timpului petrecut la birou și a eliminării pierderii de timp.
Provocări și considerente pentru România
Implementarea unui program de patru zile de lucru în România ar implica atât provocări, cât și necesitatea unor adaptări specifice. Iar asta pentru că, în multe companii românești, există încă o mentalitate bazată pe prezența fizică și pe numărul de ore lucrate, mai degrabă decât pe rezultate. Tranziția ar necesita o schimbare culturală semnificativă și o pregătire adecvată a managementului și a angajaților.
În plus, nu toate industriile ar putea adopta cu ușurință acest model. Sectoarele cu o activitate continuă, cum sunt cele de producție, servicii de urgență sau retail cu program extins ar necesita soluții creative, cum ar fi rotația personalului sau zile de lucru mai lungi, pentru a menține aceleași rezultate.
Legea actuală a muncii din România, mai exact Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii, este structurată pe o săptămână de lucru de cinci zile. Deși există deja prevederi pentru flexibilizarea programului, o implementare la scară largă ar putea necesita modificări legislative sau discuții cu partenerii sociali și sindicatele. În acest sens, a fost inițiat deja un proiect de lege în Parlamentul României în 2022, care propune posibilitatea unui program de patru zile, cu 10 ore de muncă pe zi, pentru a beneficia de un weekend de trei zile.
Așadar, implementarea programului de patru zile de lucru pe săptămână în România nu este o utopie, ci o posibilitate reală, susținută de dovezi solide din studiile internaționale. Dincolo de beneficiile individuale și cele ale companiilor, o săptămână de lucru mai scurtă ar putea aduce beneficii semnificative la nivel social. Ne-am putea bucura de un impact pozitiv asupra mediului, datorită reducerii navetei, o îmbunătățire a sănătății publice, prin diminuarea stresului și a timpul suplimentar pentru activități fizice, dar și o stimulare a economiei locale, pe măsură ce angajații ar avea mai mult timp liber pentru activități recreative și, implicit, consum.
Tu te-ai putea adapta la programul de patru zile de lucru pe săptămână sau l-ai prefera pe cel clasic, cu cinci zile de muncă?
Sursă imagine: Pexels
