Taxe si impozite PFA in 2024: Care sunt modificarile aduse anul acesta?

Un PFA reprezintă cel mai simplu mod de a-ți vinde serviciile în mod 100% legal. În ceea ce privește denumirea business-ului, numele unui PFA trebuie să conțină în mod obligatoriu numele și prenumele titularului, în timp ce în cazul unui SRL se poate alege orice denumire disponibilă. Poate fi dificilă găsirea unui nume pentru firmă care nu a fost deja rezervat sau care nu induce confuzie cu alte denumiri deja înregistrate. Aici este interzisă înscrierea unei firme care conţine cuvintele „ştiinţific”, „academie”, „academic”, „universitate”, „universitar”, „şcoală”, „şcolar” sau derivatele acestora.

Sediul professional al unui PFA și cel social al unui SRL poate fi stabilit la orice adresă din România.

Un mare avantaj în cazul unui PFA este că banii proveniți în urma activității economice pot fi cheltuiți fără nici o justificare. Însă PFA-urile pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori. 

De cealaltă parte, în cazul unui SRL, pentru plata salariilor, trebuie achitate toate contribuțiile și impozitele impuse de lege, reprezentând aproximativ 40% din salariu. Mai mult, dividendele pot fi distribuite trimestrial prin intermediul unui bilanț intermediar. Pentru plata dividendelor, se va percepe un impozit de 8% asupra dividendelor.

O Persoană Fizică Autorizată (PFA) poate angaja cel mult trei persoane, cu contract de muncă individual. Aceste contracte de muncă vor fi înregistrate în mod obligatoriu la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legislației în vigoare. De cealaltă parte, un SRL poate avea un număr nelimitat de salariați. 

Atât un SRL, cât și PFA pot face import/export de bunuri și servicii și pot desfășura activități economice pe teritoriul unui alt stat European, dar nu mai mult de 183 de zile consecutive într-un an.

O Persoană Fizică Autorizată are obligații privind Sănătatea și Securitatea în Muncă din momentul în care devine angajator și are salariați, după cum este stipulate în Legea 319/2006. Aceleași obligații îi revin și SRL-ului.

Privind obligațiile, reprezentantul PFA-ului răspunde pe CNP pentru obligațiile PFA-ului, în timp ce răspunderea SRL-ului se limitează la patrimoniul acestuia (patrimoniu reprezintă toate drepturile și obligațiile SRL – ului).

Un PFA nu are obligația să angajeze un economist sau să contracteze un profesionist autorizat CECCAR. Are însă obligația să își organizeze contabilitate în partidă simplă prin completarea de registre si jurnale si depunerea unor declarații. 

Un SRL este obligat să-și organizeze contabilitatea prin angajarea unui Economist angajat cu contract individual de muncă, sau să contracteze un profesionist autorizat CECCAR. Obligația privind organizarea contabilității îi revine reprezentantului firmei. Administrarea unui SRL este mai complexă din cauza obligațiilor extinse și pentru că este o entitate juridică distinctă.

În cazul PFA, activitatea este reprezentată în principal de forța de muncă și de aptitudinile deținute chiar de titular. Cel care deține un PFA nu poate fi în același timp întreprinzător persoană fizică dar și titular al unei întreprinderi individuale.

De asemenea, soțul sau soția Persoanei Fizice Autorizate pot desfășura activități economice în cadrul PFA-ului fără a înființa PFA la Registrul Comerțului și fără a avea nevoie de autorizare de funcționare ca titulari ai PFA-ului. Aceștia nu trebuie neapărat să aibă și statut de salariat.

Un PFA poate deține cel mult 5 coduri CAEN, deci poate alege ca obiect de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute de Codul CAEN PFA.

O persoană fizică autorizată este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA doar atunci când cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, depășește pragul de 88.500 euro, ceea ce reprezintă echivalentul sumei de 300.000 lei.

PFA-ul folosește în principal forța de muncă și aptitudinile profesionale ale titularului. Titularul PFA nu poate în același timp întreprinzător persoană fizică și titular al unei întreprinderi individuale. Ulterior, PFA-ul poate cere schimbarea statutului juridic și autorizarea ca întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.

În cazul unui PFA ești obligat să utilizezi casă de marcat atunci când sunt îndeplinite două dintre aceste condiții:

1. Dacă livrezi bunuri sau prestezi servicii direct către populație, ori când vinzi cu amănuntul, indiferent cine sunt clienții;
2. Când încasezi integral sau parțial, cu numerar, prin utilizarea cardurilor bancare sau prin substitutele de numerar (tichete de masă, tichete cadou șamd).

În cazul unei insolvențe, PFA-ul se supune procedurii simplificate (potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare), doar dacă deține calitatea de comerciant, așa cum este prevăzut în articolul 7 din Codul Comercial.

Ce taxe trebuie să plătească un PFA

Ce impozite și contribuții trebuie să plătească la bugetul de stat un PFA:

1. 10% – impozit din venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite);
2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS):
• 1.800 lei/an – dacă venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite) este între 18.000 lei și 35.999 lei;
• 3.600 lei/an – dacă venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite) este între 36.000 lei și 71.999 lei;
• 7.200 lei/an – dacă venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite) este de peste 72.000 lei.
3. Contribuția de asigurări sociale (CAS):
• 9.000 lei/an – în situația în care venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite) este cuprins între 36.000 lei și 71.999 lei;
• 18.000 lei/an – dacă venitul net (calculat ca diferență între veniturile brute încasate și cheltuielile deductibile plătite) este egal sau mai mare decât 72.000 lei.

PFA – norma de venit

Norma de venit pentru fiecare activitate desfașurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. Ministerul Finanțelor Publice este cel care elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, potrivit activităților din Clasificarea activităților din economia națională – CAEN. 

Dacă un contribuabil desfășoară două sau mai multe activități care generează venituri din activități independente, venitul net din aceste activități se va stabili prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activități.

Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât 100.000 de euro (echivalentul în lei), începând cu anul fiscal următor ei sunt nevoiți să determine venitul net anual în sistem real. Acești contribuabili au obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit până la 31 ianuarie, inclusiv.

Obligații PFA cu normă de venit:

• Înregistrarea a contractelor individuale de muncă pentru propriii salariați prin REVISAL
• Întocmirea și depunerea declarațiilor 070, 112, completarea Declarației Unice, 300, 390, 394;
• Completarea doar a coloanei de încasări din Registrul de Evidență Fiscală;
• Stabilirea numerotării prin proceduri interne a documentelor emise de către PFA (facturi, NIR-uri, bonuri de consum etc.);

PFA - sistem real

PFA-urile care aleg să își determine venitul în sistem real sunt obligate să își organizeze contabilitatea PFA în partida simplă, conform Ordinului 170/2015. Determinarea venitului net se face ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, excepție făcând cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol. Situație în care se plătește impozit pe venit în cuantum de 10%.

Registrele contabile obligatorii sunt: Registrul de încasări și plăți și Registrul Inventar, care nu se înregistrează la ANAF. Dacă sunt completate în format electronic, este necesară listarea lor anual ori atunci când organele de control solicit acest lucru.

Obligațiile contabilității PFA în partida simplă includ:

• Se face o inventariere la începutul activității, cel puțin o dată pe an, precum și la încetarea activității;
• Înregistrarea contractelor individuale de muncă pentru propriii salariați prin REVISAL;
• Întocmirea documentelor justificative pentru operațiunile economico-financiare;
• Întocmirea și depunerea declarațiilor 070, 112, Declarația Unică, 300, 390, 394;
• Calcularea anuală a venitului net cum este stipulate în  Codul Fiscal, precum și completarea Registrului de Evidență Fiscală;
• Stabilirea (prin proceduri interne) numerotării documentelor emise de către acesta (facturi, NIR-uri, bonuri de consum etc.).

Avantaje PFA:

• Contabilitatea este mai ușor de menținut, iar costurile pentru contabilitate sunt mai mici;
• Se poate radia ușor din Registrul Comerțului;
• Încasările PFA-ului pot fi folosite în scop personal, fără alte justificări. Excepție fac încasările în contul bancar;
• Pentru anumite tipuri de activități, impozitarea este mai avantajoasă.

Dezavantaje PFA:

• Poate avea maximum 3 salariați;
• Poate avea maximum 5 activități economice;
• Răspunde în fața instituțiilor statului cu întreaga sa avere, pe bază de CNP).