Cum îți dai demisia civilizat, astfel încât să lași loc de bună ziua

Schimbarea locului de muncă este o etapă normală în viața oricui. Nu trebuie privită cu încrâncenare, indiferent de motivul pentru care pleci. Din păcate, acesta este momentul în care unii angajați procedează cu totală lipsă de diplomație, anulând șansele ca, pe viitor, să poată avea o relație normală cu angajatorul. Pentru că, din fost poate redeveni oricând actual. 

În plus, vorba umblă și printre angajatori, pe piața muncii, și nu vrei să te urmărească un renume nedorit. 

Iată cum ar trebui să procedezi din momentul în care ai ales să-ți dai demisia, ce drepturi și ce obligații ai ca angajat, astfel încât să pleci în relații bune.

Ce înseamnă demisia – cadru legislativ

Spre deosebire de concediere, care ține de angajator, demisia este un act unilateral al angajatului, prin care solicită încheierea contractului de muncă. Articolul 81 din Codul Muncii actualizat este cel care reglementează modul în care angajatul poate renunța la locul de muncă, dar și drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate. Iată ce spune legea în cazul demisiei:

”Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz” – articolul 81, alineatul 1 din Codul Muncii.

În acest caz, preavizul este necesar pentru a proteja interesele angajatorului, așa cum preavizul este obligatoriu și în cazul concedierii, pentru a proteja interesele angajatului. 

Așadar, nu poți să-ți dai demisia și să nu te mai prezinți a doua zi la lucru. 

La fel și în cazul concedierii: dacă angajatorul decide să încheie unilateral colaborarea cu tine, ai o perioadă de preaviz de 20 de zile lucrătoare pentru a-ți găsi un nou loc de muncă.

Tipuri de demisie

În funcție de momentul în care încetează contractul de muncă, un angajat are la dispoziție două tipuri de cerere de demisie: cu preaviz sau fără preaviz. Potrivit legii, preavizul este o perioadă de maximum 20 de zile lucrătoare în cazul persoanelor care au o funcție de execuție și cel mult 45 de zile pentru angajații care lucrează într-o funcție de conducere.

Există și câteva situații particulare, respectiv încetarea contractului individual de muncă de comun acord al părților, încetarea contractului pe durată determinată în perioada de probă și demisia după finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului.

Demisia cu preaviz

Un angajat își poate da oricând demisia din funcția pe care o ocupă, dar trebuie să-și continue activitatea până la expirarea termenului de preaviz.

În cazul demisiei cu preaviz, perioada se calculează începând din a doua zi lucrătoare de la data depunerii demisiei. Cu alte cuvinte, dacă ți-ai notificat angajatorul că îți dai demisia într-o zi de vineri, cele 20 de zile standard de preaviz se calculează începând cu ziua de luni a săptămânii următoare.

Demisia fără preaviz

Încetarea contractului de muncă fără preaviz poate fi făcută în două situații. Atunci când angajatorul este de acord să renunțe la această perioadă, demisia poate fi fără preaviz, iar contractul de muncă încetează în ziua stabilită împreună cu angajatorul. 

O altă situație reglementată în Codul Muncii și care permite demisia fără preaviz este cea în care angajatorul nu își îndeplinește obligațiile din contract – nu plătește salariile la timp, refuză să-ți acorde concediu atunci când îl soliciți sau nu ia măsuri de protecție și siguranță la locul de muncă. 

Așa cum am văzut mai sus, demisia este cu preaviz sau fără, dar mai sunt două modalități prin care poți încheia relațiile de muncă: încetarea contractului de muncă cu acordul părților și demisia în perioada de probă. Cele două situații sunt confundate deseori cu demisia, dar nu este vorba de același lucru, în primul rând pentru că sunt reglementate de articole diferite din Codul Muncii.

Încetarea contractului de muncă cu acordul părților

Când unul dintre motivele pentru demisie este faptul că îți dai seama că jobul pe care l-ai ales nu ți se potrivește și la finalul unei discuții cu angajatorul cădeți amândoi de acord asupra încetării contractului de muncă, nu vorbim despre o demisie propriu-zisă. În acest caz este vorba despre un alt articol din Codul Muncii, mai exact de articolul 55. 

Nefiind vorba despre o demisie, nu se mai pune problema nici de preaviz – ultima zi de muncă este cea stabilită împreună cu angajatorul.

În acest caz, este vorba despre încetarea contractului individual de muncă de comun acord. Acesta presupune că, la momentul respectiv, obligațiile reciproce dintre angajat și angajator sunt complet satisfăcute. 

Încetarea contractului de muncă în perioada de probă

Contractul de muncă poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile, pentru o funcție de execuție, și 120 de zile, pentru o funcție de conducere. Conform articolului 31, alineatul 3 din Codul Muncii, în perioada de probă sau la sfârșitul ei, contractul de muncă poate fi încheiat de oricare dintre cele două părți – angajat sau angajator -, printr-o simplă notificare, fără preaviz.

Asta înseamnă că, dacă șeful tău nu e mulțumit de modul în care îți faci treaba, poate să încheie contractul oricând în perioada de probă, fără să fie obligat să-și motiveze decizia. 

Demisie după concediul pentru creșterea copilului

Un salariat care dorește să plece prin demisie la finalul perioadei legale a concediului pentru creșterea copilului o poate face solicitând încetarea contractului individual de muncă printr-o notificare oferită angajatorului. 

Pentru că demisia survine după o perioadă de concediu legal, angajatul nu este obligat să execute perioada de preaviz. Acest lucru este prevăzut de OUG 111/2010, modificată de Legea 66/2016.

Este important de menționat faptul că această prevedere este aplicabilă doar în cazul celor care demisionează la finalul intervalului de timp în care a beneficiat de perioada specială de concediu destinată creșterii copilului, de la naștere până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani, în cazul copiilor cu handicap. 

Dispoziția nu este valabilă pentru cei care se întorc după perioade de concediu de odihnă sau medical, indiferent de perioada acestuia. În aceste din urmă situații, angajatul care demisionează va acorda angajatorului perioada de preaviz legal. Formula legală este similară cu cea a încetării relațiilor de muncă prin acordul părților.

Situații și situații, drepturi și obligații

- Demisia trebuie depusă în scris, așa că degeaba îl anunți verbal pe șeful tău că-ți dai demisia și de a doua zi nu mai vii la lucru. Asta poate fi considerată o abatere disciplinară și riști să fii sancționat. Nici nu mai vorbim de eventuale relații peste ani.

- De asemenea, nu este o idee bună să-ți depui demisia scrisă și a doua zi să nu mai vii la lucru: perioada de preaviz este obligatorie dacă angajatorul nu vrea să renunțe la ea.

- Demisia este un drept al oricărui angajat, oricare ar fi tipul de contract pe care l-a încheiat cu angajatorul. Asta înseamnă că îți poți da demisia oricând, din orice funcție, câtă vreme respecți prevederile legale referitoare la preaviz.

- Nu ești obligat să-ți motivezi demisia, dacă nu dorești să faci asta. Fiind vorba despre un act unilateral, angajatorul nu poate să-ți ceară explicații.

- În cazul în care angajatorul refuză să-ți primească demisia (deși este obligat prin lege), poți să probezi acest lucru prin orice mijloc. De exemplu, poți trimite demisia și prin e-mail sau prin poștă, pentru a putea demonstra că ai urmat toți pașii legali, în cazul în care se ajunge în instanță.

- E recomandat să-ți motivezi demisia atunci când vrei să pleci fără preaviz de la un loc de muncă. Acest lucru este posibil atunci când angajatorul nu-și respectă obligațiile care-i revin prin contract, cum ar fi neplata salariului la timp. În acest caz, trebuie să stipulezi asta în demisie.

- Odată ce ți-ai dat demisia, nu este o idee bună să te culci pe o ureche. Prevederile contractului de muncă sunt în vigoare, așa că trebuie să-ți faci treaba la fel de bine ca și până acum, altfel riști sancțiuni disciplinare, cum ar fi tăierile salariale.

Important! Poate că te-ai gândit deja, dacă ești în situația în care vrei să-ți dai demisia, să-ți iei și câteva zile de concediu de odihnă sau concediu medical ca să treacă timpul mai repede. Conform Codului Muncii, îți poți lua concediu de odihnă în preaviz doar dacă angajatorul este de acord. 

În cazul concediului medical, preavizul se suspendă în această perioadă, așa că la întoarcerea din concediu vei avea același număr de zile în preaviz ca la plecare.

Odată ce ți s-a încheiat contractul de muncă, poți solicita o notă de lichidare prin completarea unei cereri de lichidare. Chiar dacă legea nu obligă compania să facă acest lucru, tu poți face solicitarea ca să ai siguranța că nu există vreo datorie către angajator și invers.

Sfaturi utile înainte și după demisie

Lăsând la o parte chestiunile tehnice, ce țin de Codul Muncii, ține cont și de câteva sfaturi utile pentru a nu încheia colaborarea „la cuțite” cu angajatorul tău:

Scrie-ți demisia cât mai concis. Odată ce ai luat decizia și te-ai așezat cu foaia albă în față, e suficient să scrii în cererea de demisie doar faptul că demisionezi începând cu data X, ținând cont de perioada de preaviz trecută în contractul tău de muncă. 

Nu intra în detalii, mai ales dacă ai nemulțumiri sau reproșuri – demisia e un act oficial și va ajunge la Registrul de Evidență a Salariaților, așa că nu e o idee bună să scrii în ea că nu te-ai simțit apreciat la job. 

Anunță-l pe șeful tău în persoană. Cererea de demisie poate fi trimisă și prin fax sau e-mail, dar e o dovadă de respect și de bun-simț să porți o discuție față în față cu angajatorul tău. Este și momentul oportun să-i spui motivele care au dus la demisie, dar e de preferat să păstrezi un ton pozitiv și să-ți ții nemulțumirile în frâu sau măcar să le expui într-o formă care să nu jignească pe nimeni.

Anunță-i pe colegii tăi. Oricare ar fi motivele pentru care ai decis să îți dai demisia, ar fi bine să îi anunți și pe colegii tăi după ce ai discutat cu șeful tău direct. Este o formă de respect, chiar dacă pentru moment ai senzația că asta ar crea o atmosferă apăsătoare la locul de muncă. 

În ultimă instanță, poți să îi anunți că pleci doar pe cei cu care ai o relație profesională mai apropiată. 

Lasă totul în ordine. Aici ne referim la activitățile tale, pe care trebuie să le duci la bun sfârșit, dar și la computerul sau la documentele pe care le lași în urmă.