Primele luni la un loc de muncă nou pot fi o adevărată încercare, mai ales că în perioada de probă simți că ești pus în lumina reflectoarelor, iar orice pas greșit poate părea un pericol în carieră. Deși este adevărat că în această perioadă de probă probabil că vei avea parte de mai multă atenție, nu este nevoie să intri în panică, să pui mai multă presiune decât trebuie pe propria persoană. De fapt, nu ar trebui să te lași condus de prea multe sentimente.
Un om informat este un om sigur pe el, așa că ar fi bine să știi cât de mult se poate legat de perioada de probă. Care îți sunt drepturile și îndatoririle, ce stipulează legea, care sunt drepturile și obligațiile angajatorului. Vei afla toate acestea în cele ce urmează.
Perioada de probă reprezintă o opțiune des întâlnită în raporturile de muncă dintre angajați și angajatori, dintre agenți de muncă temporară și angajați temporari. De la directori și până la muncitori necalificați, toți angajații au dreptul să beneficieze de perioada de probă.
Practic, e vorba despre o șansă în plus pentru ambele părți. Este o șansă să descoperi, din postura de angajator, dacă are rost să investești în următorii ani în angajatul pe care îl supui unei perioade de probă. Același sistem se aplică pentru angajat, care are șansa să descopere dacă respectivul loc de muncă este ceea ce caută.
Practic, discutam despre exact aceleași drepturi și obligații de care au parte toți salariații companiei, aici fiind incluse obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern. Salariații aflați în perioada de probă nu vor fi defavorizați față de restul angajaților.
Perioada de probă este obligatorie?
Totuși, trebuie reținut că perioada de probă la angajare nu este obligatorie. Astfel, în Codul Muncii, art. 31, art.85 și art.97, se stipulează că perioada de probă se stabilește diferit în funcție de tipul contractului individual de muncă și de domeniul în care lucrează salariatul.
În perioada de probă poți pleca fără preaviz?
Preavizul, în perioada de probă, nu este necesar, potrivit Codului Muncii, art. 31-33, în care se amintește că pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz. Mai mult decât atât, tot în Codul Muncii se atestă și faptul că nu este nevoie să îți motivezi alegerea atunci când părăsești locul de muncă.
Cu toate acestea, trebuie să știi că la fel poate proceda și angajatorul, în sensul că nici el nu este obligat să își motiveze alegerea de a nu continua colaborarea.
Cât durează perioada de probă?
Întrucât angajatorul își dorește să testeze cunoștințele și aptitudinile potențialului angajat, pentru a vedea dacă este potrivit locului de muncă, acesta va stabili:
- perioada de probă de 90 zile calendaristice pentru funcțiile de execuție;
- perioada de probă de 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere.
- perioada de probă de maximum 30 de zile calendaristice pentru persoanele cu handicap.
Perioada de probă pentru un contract nedeterminat
Regula menționată anterior, care se referă la durata perioadei de angajare, se aplică doar în cazul încheierii unui contract individual de muncă pe perioada nedeterminată.
Perioada de probă pentru un contract pe perioadă determinată
Conform Codului Muncii, art. 85, pentru perioada de probă aferentă unui contract pe perioadă determinată se vor stabili:
- a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;
- b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 și 6 luni;
- c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;
- d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaților încadrați în funcții de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.
O singură perioadă de probă
Pe durata executării unui contract individual de muncă, se poate stabili o singură perioadă de probă.
Excepție: Salariații pot fi supuși la o nouă perioadă de probă dacă vor debuta, la același angajator, într-o nouă funcție sau dacă vor presta activitate într-un loc de muncă cu condiții grele, vătămatoare sau periculoase.
De menționat e faptul că perioada de probă reprezintă vechime în muncă.
Ce se întâmplă în situația în care angajatul absentează în perioada de probă?
În acest caz, dacă angajatorul dorește acest lucru, poate dispune încetarea raporturilor de muncă prin simpla notificare a salariatului. Dacă nu s-ar fi aflat în timpul perioadei de probă, angajatorul ar fi trebuit sa realizeze cercetare disciplinară pentru a stabili caracterul nemotivat al absenței, pentru ca mai apoi să dispună și aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Fiind perioadă de probă, angajatorul poate să:
– continue raporturile de muncă
– să înceteze contractul individual de muncă prin notificarea salariatului, fără obligația de preaviz
– să înceapă cercetarea disciplinară pentru a stabili caracterul nemotivat al absenței și apoi să dispună, conform rezultatului cercetării, aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Alegerea aparține, prin urmare, angajatorului.
Ce se întâmplă când angajatul se află în perioada de probă și intră în concediu medical?
Incapacitatea temporară de muncă reprezintă o cauză de suspendare de drept a contractului individual de muncă. În acest caz, perioada de probă se suspendă și ea continuă/se reia la încetarea perioadei incapacității temporare de muncă.
Așadar, acum că știi ce drepturi ai în perioada de probă, nu-ți mai rămâne decât să arunci o privire peste cele mai noi joburi și să alegi ce crezi că ți se potrivește. Nu ai nimic de pierdut – în definitiv imaginea ta va fi clară despre noul loc de muncă după perioada de probă.
