Săptămâna de lucru de 4 zile – se întâmplă la nivel internațional și ce discuții se duc în România

Săptămâna de lucru de 4 zile este o inițiativă care se bucură de succes în alte țări, dar, pe la noi, este încă în formă de proiect. Și asta deși o zi în minus săptămânal pentru angajați la locul de muncă le poate aduce o serie de avantaje angajatorilor.

Sursa foto: Freepik

Directiva europeană 1158/2019, referitoare la asigurarea echilibrului între viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, a adus un nou concept, acela de „formule flexibile de lucru”. Prin acesta, salariații pot să își adapteze programul de lucru, atât la distanță, în mod flexibil, cât și prin programe de muncă cu timp redus. Astfel, săptămâna de lucru de 4 zile a devenit un concept atrăgător pentru angajatorii unor țări europene, motiv pentru care l-au și supus testării cu mare succes.

Ce înseamnă săptămâna de lucru de 4 zile

Deși pare că s-ar subînțelege din denumire, conceptul de săptămâna de lucru de 4 zile a fost interpretat de fiecare după plac. Concret, în vreme țările care l-au pus deja în aplicare au înțeles să reducă numărul orelor lucrate săptămânal, fără vreo modificare a remunerației, România și Belgia au ales un model original. Drept urmare, acestea au comasat numărul săptămânal de ore de muncă, 40 mai exact, în 4 zile. Or, asta presupune un program zilnic de 10 ore lucrate și 3 zile libere pe săptămână. Chiar și așa,  marea majoritate a românilor angajați ar fi de acord cu asemenea program. Drept urmare, obligativitatea de a aplica legislația europeană în vigoare a făcut să apară un nou priect de lege menit să modifice Codul Muncii. Totuși, inițiativa a rămas la stadiu de proiect, nefiind încă aprobată.

Un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs arată că aproximativ 78% dintre angajați sunt deschiși la ideea de a avea săptămâna de lucru de 4 zile. Cam 71% dintre ei cred că acest concept s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au şi activităţii pe care o desfășoară. 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program. 45% cred că va apărea o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. Pe de altă parte, 1 din 4 angajatori consideră că angajații ar fi mai fericiţi cu o zi liberă în plus, dar 12% se tem că noul program ar putea duce la extenuare, din cauza volumului zilnic crescut de muncă. Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

În Codul Muncii aflat în vigoare se precizează că angajații cu normă întreagă trebuie să parcurgă o durată de muncă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea se face pe parcursul a 5 zile de lucru cu două de pauză.

Ce se întâmplă în alte țări

Cum cei care au încercat-o deja susțin că măsura duce la creșterea satisfacției angajaților dar și a productivității, tot mai multe țări au început implementarea acesteia. Astfel, Islanda poate fi considerată promotor, lider în implementarea acestei directive. Între anii 2015 și 2019, a desfășurat cel mai mare program pilot din lume, cu o săptămână de lucru de 35 până la 36 de ore, fără reducerea salariilor. Proiectul-pilot a fost un succes. Așa se face că, în prezent, cam 90% din populația activă beneficiază de program flexibil de muncă. Cercetătorii au descoperit că stresul și epuizarea angajaților s-au redus și a existat o îmbunătățire a echilibrului viață-muncă. Spania a aprobat, încă de dinaintea începerii pandemiei, un program pilot pe o perioadă de 3 ani. În luna februarie, în ciuda intențiilor anterioare, Belgia a introdus săptămâna de lucru de 4 zile, fără modificarea salariului, pentru angajații care doresc acest lucru. Cu alte cuvinte, angajații vor alege cum vor să-și repartizeze volumum de muncă săptămânal de 40 de ore, în 4 sau 5 zile săptămânal. În ianuarie, și Marea Britanie a lansat un astfel de program-pilot, care a debutat în iunie. În cadrul acestuia, se recrutează companii pentru a studia impactul programului de lucru mai scurt asupra productivității întreprinderilor și a bunăstării lucrătorilor, precum și impactul asupra mediului și egalității de gen. Angajaților li se va permite să lucreze până la 9,5 ore pe zi, așa încât vor putea să comaseze săptămâna de muncă în 4 zilemai lungi. Programe similare sunt și în SUA, Irlanda, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, în ciuda zvonurilor, Finlanda nu a introdus această măsură. În Germania, deși există cea mai scurtă săptămână de lucru din Europa, de numai 34,2 ore, sindicatele pledează pentru reducerea în continuare a programului.

România mai așteaptă

Proiectul propus de parlamentarii români prevede, cum am menționat mai sus, comasarea celor 40 de ore de lucru săptămânal în 4 zile, câte 10 ore pe zi, cu trei zile de repaus. Deși încă nu a fost aprobat, legislația în vigoare le permite angajatorilor doritori să implementeze noul program. Și asta pentru că în actualul Cod al Muncii se menționează că în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, „modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern”. Printre argumentele modificării legislației actuale în favoarea săptămânii mai scurte de muncă se numără creșterea productivității angajaților, după o scurtă perioadă de adaptare.